Charmides by Platon

Author:Platon
Language: eng
Format: mobi, epub
Tags: ro
Published: 2010-09-17T21:00:00+00:00

{1} Colonie a Corintului din vestul peninsulei Chalcidice, Potideea a fost asediată de atenieni vreme de doi ani (432—429). Atît în Αp., 28 e cît şi în Symp., 219 e este amintit faptul că Socrate a luat parte la campania militară împotriva cetăţii acesteia.

{2} Poate Taureas, tatăl lui Andocides; nu se poate afirma însă nimic sigur.

{3} De fapt „templul reginei” dacă ţinem seama de lecţiunea βασίλη. Aflat la sudul Acropolei, aproape de zidul cetăţii, lăcaşul e amintit într-o inscripţie atică din 418 î.e.n. (IGI2, 94, 30). Drept stăpînă a templului a fost identificată — în urma săpăturilor arheologice — Persephone, alături de soţul ei, de Hades (vezi B. Witte, op. cit., p. 40) Caracterul chtonic al aşezării e atestat de altfel prin vecinătatea Olimpieionului (W. Judeich, op. cit., p. 385). Iar în apropierea Olimpieionului se afla şi locuinţa lui Charmides.

{4} Pentru caracterizarea personajelor a se vedea Nota introductivă.

{5} În faţa zidurilor Potideii, atenienii au repurtat o victorie cu grele pierderi. (Tucid., I, 61). La această luptă se referă şi Chairephon, cîteva rînduri mai jos, atunci cînd cere lui Socrate să-i confirme că bătălia a fost grea şi că-n toiul ei ar fi pierit mulţi cunoscuţi.

{6} Am preferat să redăm φιλοσοφία prin „rîvna pentru înţelepciune”, întrucît filosofia cuprindea în ceasul acela preocupări mult mai largi; ar fi vorba de ceea ce înţelegem astăzi prin „interesul pentru cultură”, de înnobilarea fiinţei proprii prin cultură. În versiunea Schleiermacher termenul este redat prin „Weisheitsliebe”; „Wissenschaftlichen Bestrebungen” apare la C. Ritter, iar în Paideia, W. Jaeger dă filosofiei timpurii înţelesul de „Bildung” (p. 453). Aceeaşi întrebare e pusă de Socrate şi în Theaitetos, 143 d.

{7} În original: μειράκιον. În momentul fictiv al dialogului (432), tînărul ieşise tocmai din vîrsta copilăriei. Prin urmare, Charmides trebuie să se fi născut către 450 î.e.n.

{8} În text apare: λευκή οτά&μη ειμί. „O cordea albă pe o piatră albă”, citează scoliastul. „Care nu se distinge pe suprafaţa pietrei”, interpretează L. Robin. Prin urmare, a nu avea decît un mijloc neclar de a desluşi lucruri care sînt ele însele neclare.

{9} Vezi şi Menon, 76 c.

{10} P. Friedlander relevă ironia pasajului acestuia: Socrate pretinde că nu are o bună măsură a lucrurilor numai că, ceea ce iese limpede ia iveală din maliţioasa lui negare e tocmai o puternică înclinare spre frumos.

{11} Deopotrivă de tulburat e Socrate înaintea frumuseţii lui Charmides ca toţi ceilalţi. Numai că, în vreme ce acelora le e îndeajuns frumuseţea lui fizică, Socrate mai cere „un lucru mic de tot”: Charmides să aibă şi sufletul bine întocmit. Şi ori de cîte ori îi lipseşte lui Socrate ceva „mărunt” putem fi siguri că e întotdeauna vorba de un lucru hotărîtor. Vezi Friedlander, op. cit,, p. 47. „Nobility of mind does not detract from physical beauty; together they produce the perfect nature”.

{12} καλός κάγθαός în original. Critias îl numeşte astfel, întrucît vede întrupat în el „das Ideal der alten Adelstugend”; cf. B. Witte, DU Wissenschaft vom Guten und Bosen, p. 50. O semnificaţie mai adîncă a conceptului acestuia, cu implicaţii estetice

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.